A treia zi, dupa Scripturi

Intotdeauna am crezut ca tabloul lui Caspar David "Easter morning" infatiseaza rasaritul soarelui, dar de fapt aflu ca drumul femeilor catre cimitir, foarte devreme, in dimineata de Pasti, este luminat de luna si nu de astrul zilei. Oricum pentru mine ramane o ilustrare potrivita a, sa-i zic asa, 'sentimentului de Pasti.'

Ce mai inseamna sarbatoarea astazi? Pentru multi cred ca nu mare lucru. Este un prilej de destrabalare culinara si bahica in care semnificatiile se pierd. Ar trebui sa insemne renasterea, odata cu venirea primaverii, si ma intreb daca Pastele (ca si Craciunul) nu se suprapun cumva peste mai vechi sarbatori pagane/pre-crestine, determinate de ciclul solar, lunar. Etnologul Ion Ghinoiu "identifica in sarbatoarea Pastelui un vechi scenariu de renastere simbolica a timpului si a spatiului prin sacrificarea zeului adorat, care moare si invie in fiecare an. Autorul socoteste ca Saptamana Patimilor, cand Isus este chinuit, umilit, rastignit, cand spiritele mortilor parasesc mormintele, este o apoteoza a starii de dezordine, a degradarii timpului, comparabila cu cea de la cumpana dintre anul vechi si anul nou. Saptamana Luminata se hraneste din plin din miracolul Invierii, restabilind in Lume echilibrul si ordinea." (Irina Nicolau - Ghidul Sarbatorilor Romanesti)

Evenimentul central al credintei crestine - Invierea Domnului - lasa loc, totusi, din punct de vedere cronologic interpretarilor.

1) V-ati intrebat vreodata de ce este atat de complicat calculul datei de Pasti si de ce exista diferenta de calendar dintre bisericile ortodoxa si catolica?

sau

2) Cum se face ca desi Isus a inviat a treia zi, de vineri (cand comemoram rastignirea) pana duminica noaptea este cel mult o zi si jumatate?

Daca la prima intrebare raspunsul - desi este complicat - exista, la a doua nu avem un raspuns clar.

Data Pastilor este prima duminica de dupa luna plina pascala, unde luna plina pascala este prima luna plina sinodica de dupa echinoctiul de primavara (20 martie); iar luna plina sinodica aproximeaza luna plina astronomica. Destul de complex, hm ? ;-) Pentru detalii puteti vedea aici.

Diferenta datelor catolic /ortodox provine din faptul ca Biserica Ortodoxa foloseste un calendar iulian revizuit, care corespunde cu cel gregorian (normal) doar la partea solara (de aceea sarbatorim Craciunul in aceeasi zi) si doar pana in 2800; partea lunara a calendarului a fost refuzata de toate Bisericile Ortodoxe si de accea Pastele este la o alta data. Ca lucrurile sa fie clare ;-) nu toate Bisericile Ortodoxe au acceptat partea solara a calendarului (rusa, sarba, a Ierusalmului..) si de aceea sarbatoresc Craciunul pe 7 ianuarie.

Pentru cea de-a doua intrebare exista tot felul de analize si slalomuri prin Biblie care tin cont de faptul ca la evrei ziua incepea la ora 18,00, ca in anul acela au fost de fapt doua sarabatori de Sabat in saptamana respectiva (Sabatul mare - Pastele evreilor - joi si Sabatul obisnuit de sambata) - Isus a fost crucificat in ziua dinaintea Sabatului - si defectiuni de traducere prin diferenta dintre 'in a treia zi' si 'dupa trei zile'. O explicatie de bun simt mi s-a parut cea de aici. Un alt punct de vedere (nu prea clar pentru mine) ar fi asa.

Oricum ar fi important este sa stim ce sarbatorim si ca miracolul sfintei lumini care coboara la mormantul Domnului la Ierusalim continua sa se intample in fiecare an.